Eu sunt eu și
sunt unic(ă)

Cu rezoluțiile la Recycle Bin

La începutul fiecărui an fac un soi de bilanț. Obiceiul bilanțului s-a format pe vremea când urmam schema de coaching numită Best Year Yet (găsiți aici detalii), în urmă cu ceva ani. Acum, trec în revistă anul care s-a încheiat, mă bucur de lucrurile realizate, de cele învățate (vezi postul de acum câteva zile). Și mă gândesc la anul care tocmai începe.

Pentru prima dată în anul 2011 însă, am renunțat la ”rezoluții”. Am renunțat să îmi propun obiective, deși de trei ani de zile asta am ”măiestrit” la cursurile NLP și cu clienții de coaching. Pur și simplu. O parte din mine s-a simțit vinovată. Adică cum, las să câștige comoditatea de a NU vedea în perspectivă, de a NU merge pe mâna ambiției, de a NU crea proiecte specifice în care să investesc muuulte resurse? Păi, da. Și nu e vorba de comoditate. E vorba de refuzul de a trăi în viitor.

Am ales, pentru prima dată conștient și responsabil, să trăiesc în prezent. Fiecare zi are propriile obiective, ale zilei, care sunt aliniate la direcția generală a vieții mele. Pentru că, evident, o direcție este nevoie să existe, pentru mine cel puțin.

La câteva zile după aceea, pentru că nimic nu este întâmplător, dau peste cel mai nou post al Dr. Wayne Dyer: Resolve to Get Real. Dr. Dyer spune că cele mai importante întrebări pe care să ți le adresezi sunt ”Cum am de gând să îmi folosesc momentele de prezent în acest an?” și ”Le voi irosi [momentele prezente] în analiza modului în care m-am comportat, sau cum aș vrea să mă comport în viitor, mai degrabă decât să aleg să trăiesc fiecare zi din plin?”

M-am bucurat să văd că un guru ca Dr. Dyer îmi întărește alegerea, și am învățat de asemenea că schimbările mici, făcute într-o zi, repetate a doua zi, și a treia zi, vor conduce spre schimbarea mare dorită. În orice domeniu al vieții.